Bucovina în imagini vechi
Ioana Dobresenciuc

Ioana Dobresenciuc

Bucovina: o altă față a regiunii istorice [Galerie foto]

Bucovina este o regiune istorică ce cuprinde un teritoriu de peste 10.000 de kilometri. Denumirea ei oficială a apărut odată cu anexarea teritoriului de către Imperiul Habsburgic, în anul 1774. Bucovina mai este supranumită Țara Fagilor, numele ei derivând din cuvântul slav buk, ce se traduce în limba română ca fag. Desigur, istoria acestei denumiri este mai veche de atât. A apărut pentru intâia oară într-un document emis de Roman I Mușat, în anul 1392. Prin intermediul acestuia, domnitorul îi oferise lui Ionaș Viteazu trei sate, situate ”în sus până la Bucovina cea mare, pe unde se arată drumul de la Dobrinăuți…”

Bucovina: organizare administrativă

Ducatul Bucovinei era format din reședința (Hauptstadt) Cernăuți și alte 11 circumscripții (bezirkuri), întinse pe teritoriul României și al Ucrainei deopotrivă. Iată care sunt acestea:

  • Cernăuți – Bezirk Czernowitz
  • Gura Humorului – Bezirk Gurahumora
  • Câmplulung – Bezirk Kimpolung
  • Coțman – Bezirk Kotzman
  • Rădăuți – Bezirk Radautz
  • Siret – Bezirk Sereth
  • Storojineț – Bezirk Storozynetz
  • Suceava – Bezirk Suczawa
  • Vășcăuți lângă Ceremuș – Bezirk Waschkoutz am Czeremosch
  • Vijnița – Bezirk Wiznitz
  • Zastavna – Bezirk Zastawna

Orașele din România ce fac parte din Bucovina sunt Cajvana, Câmpulung Moldovenesc, Frasin, Gura Humorului, Milișăuți, Rădăuți, Siret, Solca, Suceava, Vatra Dornei și Vicovu de Sus.

Scurtă istorie a Bucovinei

Teritoriul Bucovinei a fost parte a Principatului Moldovei. În 1744, peste 10.000 de km din N-V Moldovei sunt anexați de Imperiul Habsburgic. În 1849 această zonă a devenit Ducatul Bucovinei. În 1918 s-a unit cu România, urmând ca în 1940 partea sa de Nord, Ținutul Herța și Basarabia să fie ocupate de U.R.S.S. Odată destrămată U.R.S.S., Ținutul Herța și partea de nord a Bucovinei au devenit parte a Ucrainei. Desigur, Bucovina a prins viață în vremea Imperiului Habsburgic, fiind parte a acestuia între anii 1774 – 1918.

Bucovina în prezent

Chiar dacă în prezent nu mai putem vorbi despre o zonă a Bucovinei în adevăratul sens al cuvântului, aici încă mai există o comunitate de oameni diversă, compusă din români și minorități precum maghiari, ucraineni, ruteni, armeni, ruși lipoveni etc. Urmele dominației austriece sunt tot acolo. Aceștia au lăsat în urmă tradiții, obiceiuri și clădiri care încă mai transmit și în zilele noastre ideea de Bucovina, de ceea ce a fost odată.

Există nenumărate clădiri ce mai păstrează din atmosfera de acum câteva sute de ani. Multe dintre ele au fost optim conservate și renovate, în vreme ce altele au fost neglijate, aflându-se astăzi în stare de degradare. Cele mai cunoscute urme arhitecturale ale acestor timpuri sunt Palatul Administrativ din Suceava, Gara din Burdujeni, Cazinoul din Vatra Dornei, Gara Ițcani etc.

Nici tradițiile nu par să dispară, ele fiind specifice fiecărei zone. Cu toții am auzit probabil de olăritul din la Marginea, pictatul icoanelor pe lemn de la Rădăuți, încondeierea ouălor în satul muzeu Ciocănești etc. Bucovina nu este o graniță, ea este mult mai mult de atât. Este o formă de spirit, este felul oamenilor de aici de a fi.

Bucovina în imagini de altădată

Dacă nu ați vizitat încă această zonă a României, vă încurajăm să o faceți. Nu veți regreta. În situația în care ați avut ocazia să o vedeți deja, probabil vă va face mare plăcere să descoperiți Bucovina altfel, în imagini de altădată. Ion Drăgușanul a reușit să adune o serie de imagini vechi din Bucovina, alcătuind o extraordinară iconografie a acesteia. Cu siguranță cea mai impresionantă este cea care surprinde Sfințirea tunelului Mestecăniș, din data de 28.10.1902, fiind una din cele mai emblematice ilustrații ale Bucovinei.

Sfințirea Tunelului Mestecăniș (Bucovina)
Sfințirea Tunelului din Mestecăniș
Strada principală din Burdujeni, Suceava
Strada din Burdujeni, Suceava (singurul cartier din Suceava care nu a fost parte din Bucovina).
Stradă din Câmpulung Moldovenesc
Stradă din Câmpulung Moldovenesc
Vedere asupra Comunei Cârlibaba
Vedere asupra Comunei Cârlibaba
Casă tradițională din Cârlibaba
Casă tradițională din Cârlibaba
Cârlibaba veche
Cârlibaba veche
Comuna Cârlibaba
Comuna Cârlibaba
Palatul Mitropolitan din Cernăuți
Palatul Mitropolitan din Cernăuți
Templu din Cernăuți
Templu din Cernăuți
Podul de peste Prut distrus de război, Cernăuți
Podul de peste Prut distrus de război, Cernăuți
Gara din Dornești
Gara din Dornești
Gura Humorului
Gura Humorului
Hotelul Comunal din Gura Humorului
Hotelul Comunal din Gura Humorului
Gara din Hliboca
Gara din Hliboca
Iacobeni
Iacobeni
Topitoria de la Bucoveni
Topitoria de la Bucoveni
Gara din Ițcani
Gara din Ițcani
Păltinoasa
Păltinoasa
Rădăuți
Rădăuți
Piața oalelor de la Rădăuți
Piața oalelor de la Rădăuți
Primăria din Rădăuți
Primăria din Rădăuți
Siret
Siret
Storojineț
Storojineț
Stradă din Suceava
Stradă din Suceava
Cetatea Zamca din Suceava
Cetatea Zamca din Suceava
Vatra Dornei, templu evreiesc
Vatra Dornei, templu evreiesc
Cazinoul din Vatra Dornei
Cazinoul din Vatra Dornei
Stațiunea Vatra Dornei
Stațiunea Vatra Dornei
Vatra Dornei
Vatra Dornei
Pod peste Dorna, Vatra Dornei
Pod peste Dorna, Vatra Dornei

Dacă se întâmplă să aveți imagini vechi cu Bucovina, nu ezitați să le împărtățiți cu ceilalți cititori.

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on whatsapp
Trimite prin WhatsApp
Share on email
Trimite prin email

Acest articol are 14 comentarii

  1. Mă bucur că se începe promovarea acestei zone minunate a țării. Am colindat toată Europa, însă frumuseți ale naturii ca în Bucovina nu am mai întâlnit decât în Elveția. Dacă Guvernul ar investi mai mult în această zonă! Putem spune că este printre cele mai frumoase zone din Europa. Este necesar să se promoveze mai mult stațiunile balneoclimaterice precum Cacica, Vatra Dornei și altele. Nu mai știu ce se întâmplă cu Cazinoul din Vatra Dornei, care acum doi ani era în degradare totală și părăsit.

  2. Sunt născut în frumoasa Bucovină. Mai exact în Izvoarele Sucevei, satul Șipotele Sucevei, aflat în present în Ucraina datorită creionului de tâmplar al lui Stalin care a trasat granița de nord a României. În Șipotele Sucevei eram la trei case distanță de locul unde s-a născut Ciprian Porumbescu. Norocul a făcut să mă nasc în ziua de 15 ianuarie, în zi cu Eminescu, motiv pentru care mi s-a pus acest nume. M-am bucurat când am vazut imaginea Liceului din Câmpulung pe care l-am absolvit în 1955. Iubesc aceste locuri și îmi fac timp să le revăd în fiecare an. Urez tuturor celor născuți pe aceste plaiuri să fie sănătoși și să nu uite că Bucovina se întinde până mai departe de Cernăuți.

    1. Ne bucurăm foarte mult să găsim oameni care rezonează cu pasiunea și interesul nostru de a promova această zonă turistică. Căutăm constant subiecte noi, prin care să creștem gradul de informare cu privire la aceste locuri. Și da, de ce nu, ne-ar plăcea să trecem și granițele României actuale pentru a vizita și a descrie Bucovina de altădată, văzută prin ochii noștri. Toate cele bune!

  3. Foarte laudabil ceea ce doriți să aduceți în atenția publicului larg. Sunt locuitor al acestor ținuturi, dar mi-e rușine de Cazinoul din Dorna care se degradează pe an ce trece, Vila Sindicatelor, Primăria etc.

    1. Mulțumim pentru aprecieri, domnule Echert. Încercăm să promovăm această zonă prin forțele proprii și fără să cerem ajutorul nimănui. Până la urmă așa s-a descurcat Bucovina de-a lungul istoriei, prin faptele și puterea proprii. Din păcate, există la Vatra Dornei clădiri care se degradează pe zi ce trece, iar noi nu putem face nimic altceva decât să privim. Dincolo de Cazino, Primărie și Vila Sindicatelor, vorbim despre arhitectura austriacă, lăsată moștenire, pe care nu suntem capabili să o conservăm. Mulțumim pentru comentariu și vă mai așteptăm la discuții în cadrul comentariilor de la orice articole. Toate cele bune!

  4. Cunosc Vatra Dornei și aproape toată Bucovina. Vatra Dornei are obiective istorice interesante, însă păcat că unele dintre ele sunt în stare avansată de degradare și am în vedere Cazinoul, precum și Gara. Parcul este minunat, însă tare îmi este teamă că o să dispară din el pomii și o să fie înlocuiți cu diferite clădiri ale unor potentați locali și nu numai. Exemplul cel mai elocvent îl constituie clădirea de lângă Catedrală, ce este destinată nunților și altor evenimente. Acolo unde se fac chefuri.

    1. Vă salutăm și vă mulțumim pentru comentariu! Ca să o luăm pe rând, că discutați despre două chestiuni în comentariul adăugat. Unu. Într-adevăr, în Vatra Dornei există un număr foarte mare de monumente istorice și clădiri construite acum mai bine de 100 de ani. Din păcate, așa cum observăm și noi, nu se face mai nimic pentru a le conserva și transforma în obiective turistice care să atragă un număr mare de persoane în oraș. Cazinoul este, poate, cel mai elocvent exemplu în acest caz. Însă la fel de bine se poate vorbi despre Templul Evreiesc, Hanul lui Petru Rareș, ruinele de pe strada Căprioarei, Gara Mare, Foișorul din Parcul Municipal și altele. Ca exemple oarecum pozitive putem menționa Biblioteca Orășenească, Primăria (într-o oarecare măsură) și Gara Băi (renovată acum un an, dacă nu mă înșel).

      Iar doi, referitor la salonul de nunți de lângă Catedrala din Parcul Municipal. Înainte să fie construit, acolo existau ruinele Restaurantului Veverița, un obiectiv foarte cunoscut în perioada comunistă la Vatra Dornei. În loc de acele ruinele, sincer să fiu, prefer o clădire funcțională și frecventată de oameni. Într-adevăr, locul pentru un salon de petreceri nu este cel mai potrivit în apropierea unui lăcaș de cult, însă este bine ca uneori să vedem și partea plină a paharului. Parcul suntem convinși că nu va dispărea, însă are nevoie de ample lucrări de conservare și reabilitare. Plus că ar fi foarte binevenite locurile de joacă pentru copii, terenurile de basket, tenis și fotbal, dar și un skate park pentru cei care adoptă acest sport. Astfel ar deveni un loc mult mai frecventat de persoane și turiști, de ce nu.

    2. Sunt de acord cu unele justificări, dar nu poate să mă convingă nimeni de existența unei clădiri cu destinație de local pentru nunți. Pe acolo se plimbă părinți cu copii care nu trebuie să vadă nuntași turmentați și cu poftă mare de înjurături. Sunt convins că noi comentăm degeaba; este târziu și altă destinație nu poate să îi dea decât dacă o transformă în sală de sport, că tot nu este în Vatra Dornei.

    3. Mulțumim din nou pentru comentariu. Din câte știm, în Vatra Dornei există o sală de sport care este funcțională. E amplasată lângă stadionul orașului și găzduiește des ore de curs ale elevilor de la licee, dar și diferite evenimente sportive pentru tineri și adulți. Seara sala poate fi închiriată pentru meciuri de fotbal ale cetățenilor sau pentru orice alte sporturi pentru care sala este pregătită. Dincolo de asta, secțiunea de comentarii este pentru comentariile celor care ne citesc articolele, așadar și pentru dumneavoastră. Aici putem vorbi despre orice, iar fiecare își spune părerea. Comentariile sunt o dezbatere practic, iar noi nu vedem nimic negativ în acest lucru. Toate cele bune!

  5. Burdujeni nu este în Bucovina! Era localitate de frontieră românească.

    1. Bună ziua! Aveți dreptate, acesta este un subiect pe care l-am dezbătut într-un alt articol (http://hailadorna.ro/gara-din-suceava), pe care vă invităm să îl lecturați dacă aveți vreme. Am ales totuși să includem în articol și poza din acest cartier, atât de reprezentativă pentru vremurile ce au trecut. Am modificat în prezent descrierea pozei, în așa fel încât să nu inducem cititorii în eroare. Vă mulțumim mult pentru observație și pentru interesul pe care îl manifestați față de blogul nostru!

  6. Sunt născut în Vatra Dornei. Din păcate am trăit până la pensie prin alte locuri, precum Huși, Iași, București, iar acum m-am stabilit la Gura Humorului. Unii spun că este chemarea străbunilor bucovineni din Iacobeni, Mestecăniș, Vatra Dornei, Coșna. Se poate! Mă simt bine printre ai mei. Deși iarna are opt luni, iar vara are patru, este bine. Aici este frumos tot timpul. Vreau să îi felicit pe toți cei care pot face cunoscută zona și istoria ei. Un om de televiziune spune că o imagine face cât o mie de cuvinte. Imaginea trebuie să fie explicată. Succes în tot ceea ce faceți pentru a fi cunoscută frumoasa Bucovină, pămân românesc!

    1. Mulțumim foarte mult, domnule Sebastian. Toate cele bune!

  7. Apreciez informarea primit din articolul amplu a doamnei Dobrosenciuc . M-am născut în orașul Siret la poalele dealului unde domnitorul Sas își avea cetatea .Îmi pare rău că un oraș care a avut fabrici ,oameni de mare valoare este lăsat în voia sorții. Poate ar fi necesar să prindă din nou viață această minunată așezare . Trăiesc cu o impresie puternică lăsată de dealul unde cetatea lui Lațcu vodă , o cetate care cu timpul a devenit o ruină, a dat cartierului în care m-am născut cartierul Ruina !Dealul cetății ascunde secrete care ar trebui să cheme arheologii la descoperiri ! Bucovina mea e parte din sufletul meu, a neamului meu !

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Închide meniul