Descoperă portul popular din Bucovina

Descoperă portul popular din Bucovina

Portul popular din Bucovina reușește să scoată în evidență simplitatea și afinitatea pentru frumos a locuitorilor de aici. Femeile din Țara Fagilor lucrează manual costumele populare, utilizând motive folclorice precum spicul, frunza, soarele, crucea, fiecare element în parte având o semnificație anume, de la bogăția pământului până la credința în Dumnezeu.

Portul popular românesc

Costumele populare românești se clasifică în funcție de zonele geografice din care provin, numărul acestora variind între 40 și 120, conform spuselor specialiștilor în etnografie. Desigur, ele se pot împărți simplu pe șapte regiuni folclorice. Portul popular românesc prezintă o structură unitară pe toată suprafața țării, elementele ce fac diferența de la o zonă la alta fiind cele precum croiul, forma sau culorile.

Portul popular românesc din Bucovina

Sursă foto: www.romanianmuseum.com

Confecționarea portului popular românesc s-a realizat în trecut din materii prime produse în gospodăriile țăranilor, ce au dat dovadă de sensibilitate și un simț estetic deosebit atunci când le-au realizat manual. Odată cu trecerea timpului s-au inventat noi modalități de obținere a țesăturilor și de broderie, însă tradiția s-a păstrat și portul popular nu a suferit schimbări notabile.

Cele șapte regiuni folclorice menționate anterior sunt următoarele:

  1. Transilvania (Ardeal)
  2. Câmpiile de Vest (ce cuprind Câmpia Mureșului Inferior, Câmpia Crișurilor și Câmpia Someșului Inferior.
  3. Banat (Lunca Timișului și Caraș-Severin)
  4. Valahia (Oltenia și Muntenia)
  5. Dunărea Inferioară (bărăgan, Dobrogea și Moldova de Sud)
  6. Moldova ( Bucovina, Basarabia și Transnistria)
  7. Balcanicii sau românii din Peninsula Balcanică

Balcanicii se împart la rândul lor în 4 subcategorii:

  • Daco-românii ce trăiesc de-a lungul granițelor românești: Cadrilater (Bulgaria), Timoc (N-V Bulgariei și E Serbiei), Voivodina (banatul sârbesc) și Ucraina (Cernăuți, Odesa).
  • Istro-românii din Istria, Croația
  • Macedoromânii cunoscuți și sub denumirea de aromâni (Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia)
  • Meglenoromânii (Grecia și Macedonia)

Portul popular din Bucovina

Ne referim aici la portul din Suceava, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, Rădăuți și satele din jurul acestor orașe, firește. Această zonă se remarcă printr-o unitate deosebită a portului și prin elemente precum ornamente, cromatică și linia specifică a croiului. Între piesele de port de găsesc categorii de bază ce nu se schimbă și diverse accesorii ce sunt determinate de anotimpuri sau evenimente specifice.

Portul popular din Bucovina se remarcă prin croiul simplu, ce oferă corpului o linie „zveltă”. Iile sau cămășile sunt produse din bumbac sau cânepă, croite din 4 foi ce se strâng în jurul gâtului prin creți. Se ornamentează cu diverse culori, fire de aur și argint, mărgele. Iile din Bucovina sunt cu altiță și nu au guleraș, precum în alte zone. Altițele, mânecile și piepții sunt brodate în diverse motive: geometrice, florale, în imagini de păsări sau animale colorate.

Portul popular din Bucovina femei

Sursă foto: isabelleart.wordpress.com

Motivele de pe mâneci sunt așezate în linii înguste și diagonale, verticale sau orizontale. Mânecile iilor sunt de regulă bogat împodobite și se termină pe o manșetă formată dintr-un galon îngust. Partea de jos este și ea conturată cu motivul îngust de broderie, pe margine.

Catrința sau fota este alcătuită dintr-o bucată de material dreptunghiulară ce înconjoară trupul, care de regulă se ridică în partea stângă. Acestea se țes din lână în culori închise, predominând negrul. Pe linia de lungime și pe margine se folosesc diverse culori, predominante fiind roșul, auriul, dar și alte culori. Catrința se strânge pe corp, se suflecă un colț și se fixează cu un brâu, ce înconjoară de câteva ori talia.

Opincile sunt lucrate manual, din piele de vită sau porc. În trecut se legau cu păr negru de cal, ca mai târziu acesta să fie înlocuit cu lâna. Șireturile din lână se înfășoară pe glezne. În opinci se poartă ciorapi din lână, denumiți colțuni. Aceștia sunt ornamentați în partea de sus. De asemenea, portul popular din Bucovina de mai accesorizează uneori cu triste țesute în 4 ițe.

Portul popular din Bucovina nu este complet dacă nu se completează cu o basma purtată pe cap. Aceasta este de regulă neagră sau roșie și se termină cu franjuri. Pe vreme rece se poartă bundiță peste ie. Piesele comune ale portului masculin și feminin sunt bundița, cojocul și sumanul.

Portul popular din Bucovina pentru bărbați este format dintr-o ie mai lungă cu broderii geometrice, de regulă în culori închise, ce se leagă la mijloc cu o curea din piele, ițari din lână, opinci, căciulă din piele de miel și vestă albă brodată cu diverse motive.  Peste costum se poate purta un suman din postan sau o bundiță cu blană de miel sau jder.

Portul popular din Bucovina

Sursă foto: www.theapricity.com

Evoluția costumului popular de aici este datorată raporturilor etnografice dintre români și ucraineni, Bucovina fiind vreme de peste 100 de ani sub ocupație austro-ungară. Condiționarea socială a făcut ca piesele din port să se diferențieze între ele prin diverse elemente: materiale mai scumpe sau mai rare utilizate pentru cei bogați, firele din aur sau argint, mărgelele etc. Există elemente ce diferă de la o zonă a Bucovinei la alta, ănsă s-au păstrat caracteristici precum croiul, broderiile și cromatica.

În prezent, portul popular nu se mai poartă zi de zi, decât în foarte puține locuri, de bătrâni. Cu toate acestea, în zile de sărbătoare, copiii, adulții și bătrânii obișnuiesc să se îmbrace în „straie de sărbătoare”, mai ales atunci când merg la biserică. Astfel, dacă mergeți la biserică la slujbele realizate cu ocazia sfintelor sărbători, este foare posibil să fiți surprins de oameni ce preferă să poarte în aceste zile speciale portul popular din Bucovina.

Ioana Dobresenciuc

Sunt născută în Suceava, locul unde mi-am petrecut copilăria și m-am format ca om. Spirit entuziast și curios din fire, nu ezit să descopăr locuri noi și povești spuse din suflet. Iubesc plaiurile Bucovinei și sunt mândră ambasadoare a acestora.

Lasă un răspuns

Închide meniul