Mănăstirea Rarău, una dintre cele mai frumoase din Țara Dornelor

Pasionații turismului religios vor descoperi în Țara Dornelor o serie întreagă de mănăstiri, biserici și alte lăcașe de cult care însumează o istorie fascinantă și deosebit de interesantă.

Frumusețea acestor obiective turistice din zona Dornelor stă în faptul că nu trebuie să fii neapărat religios ca să te poți bucura de ele. Trebuie doar să-ți placă istoria, arhitectura și legendele.

Mănăstirea Rarău se află, după cum îi spune și numele, în Masivul Rarău. Este ușor accesibilă turiștilor, indiferent din care parte a muntelui te apropii. Oricum n-ai decât două variante: Pojorâta, în apropiere de Câmpulung Moldovenesc și satul Chiril de pe Valea Bistriței, comuna Crucea.

Ai circa 6,5 kilometri de urcat din satul Chiril până la mănăstire, o distanță nu tocmai mică dar mult mai rapidă de când Transrarăul a fost modernizat și asfaltat. Pe de altă parte, dacă intri pe Transrarău din Pojorâta, distanța crește cu 14,5 kilometri, însumând un total de 21 kilometri până la lăcașul de cult.

Poți vedea pe harta de mai jos amplasarea exactă a mănăstirii.

Mănăstirea Rarău este locuită de călugări și a fost ctitorită de către însuși domnitorul Petru Rareș, în anul 1538. Are deci aproape 500 de ani de vechime, ceea ce o transformă într-un obiectiv turistic interesant chiar și pentru turiștii care nu se simt prea atrași de spiritualitate.

Legendele înconjoară Mănăstirea Rarău

Există multe legende și povești interesante care circulă în jurul acestui lăcaș de cult și care povestesc frânturi dintr-o poveste care pare desprinsă din basme.

De pildă, povestea mănăstirii spune că bazele sale au fost puse de un călugăr pe nume Sisoe la finele secolului al XV-lea, acesta ridicând un locaș de cult în care soția lui Petru Rareș, Elena, s-a ascuns aici împreună cu odraslele sale după ce soțul său a fost înlăturat de la domnie.

Prima mănăstire nu a fost însă pe locul unde se află astăzi schitul Rarău, ci în partea cealaltă a muntelui, spre Pojorâta. Înainte de ocupația austriacă însă călugării au mutat locul mănăstirii pe versantul dinspre Chiril al muntelui, temându-se de furia năvălitorilor.

Aici poți vedea locul vechii mănăstiri.

Ca răsplată pentru călugării ce i-au protejat familia, domnitorul a ridicat o nouă biserică în locul celei deja existente, biserică care dăinuie până în ziua de azi. Alături de ea, în anul 2000, a mai fost ridicată una.

Legenda merge mai departe și ne povestește că în 1541 domnitorul ar fi venit din nou pe Rarău, fiind în război cu tătarii. Petru Rareș și-ar fi lăsat aproape de vârful muntelui soția, fiul și o parte de avere, încercând să-i ascundă într-o peșteră de furia năvălitorilor.

Aceștia din urmă au atacat peștera în care era ascunsă familia domnească, dar nu au reușit să fure nimic deoarece tavanul s-a prăbușit peste ei, îngropându-i în dărâmături. Familia lui Petru Rareș a scăpat nevătămată, dar banii au dispărut pentru totdeauna.

Locul se numește și astăzi Peștera Comorilor, aceasta fiind doar una dintre numeroasele legende care înconjoară muntele și mănăstirea Rarău.

Momente importante din istoria mănăstirii:

• în 1776 ocupația austriacă a desființat activitatea lăcașului
• a fost repusă în funcțiune în 1918, devenind în 1959 schit
• a revenit la statutul de mănăstire abia în 1990, după revoluție
• în 17 septembrie 2000 a fost finalizată noua biserică

Important pentru turiști este și faptul că biserica oferă cazare în chiliile care pot adăposti circa 150 de persoane. Duminica și-n sărbătorile ortodoxe se servește și masă turiștilor care rămân în cazare.

Mănăstirea Rarău și icoanele făcătoare de minuni

Unul dintre lucrurile pe care credincioșii le consideră adevărate despre Mănăstirea Rarău este faptul că aceasta adăpostește icoane făcătoare de minuni.

Cea mai vestită icoană este cea a Fecioarei Maria, Izvorâtoare de Mir, dar mănăstirea mai are în păstrare și icoana Sfântului Ioan Evanghelistul, de asemenea considerată făcătoare de minuni. Aceasta din urmă se află în biserica nouă a mănăstirii.

Icoana Maicii Domnului a fost dăruită schitului de însuși domnitorul Petru Rareș, la sfințirea lăcașului de cult. Se spune că această icoană, pe când se afla în mănăstirea situată pe partea dinspre Pojorâta a muntelui Rarău, dispărea constant înainte de ocupația austriacă. Întrebată fiind de călugări de ce dispare, icoana ar fi rostit următoarele cuvinte: ”Unde pleacă icoana mea, să mutați schitul, căci austriecii îi dau foc!”. De aici se trage mitul icoanei făcătoare de minuni de la Mănăstirea Rarău, care ar fi salvat în acest fel mănăstirea și călugării și care ar fi făcut mai multe minuni de atunci și până în prezent.

Legenda mai povestește cum schitul a fost mutat în acele momente de cumpănă pe partea dinspre Chiril, unde se află și astăzi, la porunca vornicului Sabie, care i-ar fi îndemnat pe călugări să mute schitul astfel încât acesta să rămână pe vecie al Moldovei.

Ce poți vedea urcând la mănăstire pe timp de iarnă

Din experiența proprie, pot să spun că nu contează deloc dacă ești religios sau nu, dar în preajma mănăstirii Rarău și în general pe muntele Rarău, te poți conecta cu ceva superior ție. În cazul meu este Natura. În cazul altora e Dumnezeu. Orice ar fi, e locul care te deconectează de la stres și îți oferă liniștea pe care o cauți.