Obiceiuri de Crăciun în Bucovina

Obiceiuri de Crăciun în Bucovina

Pentru mulți dintre noi, Crăciunul este o sărbătoare religioasă, o perioadă mai specială a anului în care se reunsește familia, o stare de spirit sau de ce nu, toate cele trei menționate. În Bucovina sărbătorile de iarnă sunt cel mai așteptat eveniment al anului. Există nenumărate obiceiuri de Crăciun în Bucovina, păstrate și transmise din moși-strămoși, până în zilele noastre.

Se spune că nu există o zonă mai bogată în tradiții și manifestări folclorice decât aceasta. În calitate de om născut și crescut în Bucovina, tind să cred că această etichetare este una justă. Zona Bucovinei cuprinde orașul Fălticeni, Suceava, Rădăuți, Gura Humorului, Bazinul Dornelor și Câmpulung Moldovenesc. Tradițiile împletesc optim obiceiurile românilor cu cele ale minorităților care au locuit în zona Bucovinei de-a lungul timpului.

Obiceiuri de Crăciun în Bucovina

Lista de obiceiuri de Crăciun din Bucovina include organizarea vetrelor folclorice și a caselor, repetiția sfintelor colinde, pregătirea portului popular, ritualul sacrificării porcului, organizarea mesei de Crăciun, primirea colindătorilor și mersul cu steaua. Desigur, tradițiile nu se opresc aici, ele continuând până după trecerea în noul an calendaristic: uratul cu plugușorul, jocul căiuților, al ursului și al caprei, dar și faimoasele scenete ce includ alaiul de nuntă, frumoșii și urâții.

Sacrificarea porcului

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Crăciun în Bucovina și nu numai este reprezentat de sacrificarea porcului. Acest lucru se face cu câteva zile înainte de Crăciun, după care se realizează și se afumă preparatele. Muzeografii din Bucovina ne spun că sacrificarea porcului se face în 20 decembrie, dar cei mai mulți gospodari se ocupă din timp de acest aspect. La urma urmei, dacă porcul s-ar tăia cu doar 4 zile înainte de Ajunul Crăciunului, când ar mai avea gospodinele timp să se ocupe de curățenia generală din gospodărie, să coacă, să gătească, dar să se și pregătească pentru a primi colindători?

Preparatele culinare

Ca și în restul țării, creștinii postesc până de Crăciun. În Ajun,  preotul vizitează gospodăriile și sfințește bucatele gătite de gospodine. Abia în ziua de Crăciun oamenii se pot delecta cu mancarea “de fruct”. La masă sunt poftiți colindătorii din familie sau prietenii apropiați. Musafirii sunt serviți cu vin de casă sau țuică.

Meniul de sărbători include aperitive cu cârnați afumați, chișcă, slănină afumată, tobă și diverse alte preparate realizate din purcelul proaspăt tăiat. De asemenea, din meniu nu lipsesc “zama” de carne,  sarmalele, salata boeuf, friptura, salata de hrean și sfecla roșie și desigur, pâinea copată în casă. Gospodinele coc apetisanții cozonaci umpluți cu nucă și cremă de cacao, dar și diverse tipuri de prăjituri, de la cornulețele cu povirlă până la nucile umplute.

Împodobirea casei și a bradului

La sat, în trecut,  gospodinele agățau în diverse locuri din casă busuioc, levănțică sau mentă, cu scopul de a aduce noroc, de a parfuma încăperile și de a ține la depărtare moliile. În zilele noastre, acestea au fost înlocuite de instalații luminoase și diverse decorațiuni de Crăciun: beteală, spumă albă pentru vopsit geamurile, diverși moși ce se agață la geam etc. Această activitate este preferata copiilor, ce își iau în serios contribuția la crearea atmosferei de Crăciun.

În Ajun de Crăciun se cumpără bradul, care este ajustat în funcție de înălțimea locuinței. Tulpina se taie în așa manieră încât să încapă în suportul de brad. Seara se împodobește bradul, aceasta fiind o activitate la care participă toată familia, pe ritm de colinde. Unii utilizează cunoscutele bomboane pentru pom, în vreme ce alții au renunțat la acest obicei. Indiferent de preferințe, un lucru este cert: bradul esteî ncărcat cu globuri, beteală și instalații frumos iluminate. Sub pom se așează frumos cadourile, care se deschid abia următoarea zi, alături de familie.

Mersul cu colindul

Încă mai există sate în Bucovina unde copiii se îmbracă în costumuri tradiționale și merg în grupuri la colindat. Aceștia primesc de la gazde mere, nuci, colaci, prăjituri sau bani.  Colindele de Crăciun din Bucovina sunt vechi, învățate și transmise prin viu grai din generație în generație. Una din cele mai comune colinde de Crăciun, adesea cântată de copii, este următoarea:

„Am plecat să colindăm
Domn, Domn s-ănălțăm!
Când boierii nu-s acasă.
Domn, Domn s-ănălțăm! [x 2]

Și-au plecat la vânătoare
Domn, Domn s-ănălțăm!
Să vâneze căprioare.
Domn, Domn s-ănălțăm! [x 2]

Caprioare n-au vânat
Domn, Domn s-ănălțăm!
Și-au vânat un iepuraș
Domn, Domn s-ănălțăm! [x 2]

Să facă din blana lui
Domn, Domn s-ănălțăm!
Veșmânt frumos Domnului.
Domn, Domn s-ănălțăm! [x 2]”

Odată cu venirea serii, aceștia se întorc la case, urmând ca obiceiul să fie preluat de tineri, ce merg la colindat până dimineața. Din prima zi de Crăciun și până la Bobotează, colindatul se continuă de cei căsătoriți și de vârstnici, care includ în traseul lor rudele și prietenii.

Băieții merg în prima zi de Crăciun cu steaua. Aceasta este realizată dintr-o sită fixată pe bețe din lemn, așezate sub forma unei raze. Se așează pe un băț din lemn. Steaua se împodobește cu beteală, hârtie frumos colorată și dispune de de un clopoțel.

Tradiții de Anul Nou

Aceste obiceiuri de Crăciun în Bucovina sunt zestrea poporului nostru românesc, pe care am primit-o cu drag și nu ne oprim din a o transmite mai departe, generațiilor ce vin după noi. Desigur, ele nu se opresc aici. Odată cu apropierea Noului An se practică mersul cu plugul și cu uratul. Băieții se maschează în personaje precum ursul, capra, doctori, polițiști, țigani, etc. Această trupă se conduce de un Calfa, un tânăr frumos și cinstit, demn de încrederea satului.

Mascații se împart în două categorii: frumoșii și urâții. Cea dintâi categorie întruchipează personaje precum jandarmi, generali, miniștri, bunghieri, irozi etc. Costumele lor sunt realizate din uniforme militare, peste care se aplică diverse franjuri, epoleți și benzi decorative. Ei execută dansuri și imită demnitarii militari austrieci. Urâții sunt reprezentați de babe, moșnegi, doctori, vrăjitori, negustori etc. Ei poartă măști ce le caracaturizează trăsăturile. În situația în care vreți să citiți mai multe despre acesteobiceiuri, vă invităm să aflați mai multe despre Anul Nou din Bucovina.

Aceste obiceiuri de Crăciun din Bucovina încă se mai păstrează cu strictețe în anumite zone. Ele reprezintă puntea de legătură dintre noi și strămoșii noștri, dintre ceea ce este nou și vechi.

Sursă foto:monitoruldedorna.ro

Ioana Dobresenciuc

Sunt născută în Suceava, locul unde mi-am petrecut copilăria și m-am format ca om. Spirit entuziast și curios din fire, nu ezit să descopăr locuri noi și povești spuse din suflet. Iubesc plaiurile Bucovinei și sunt mândră ambasadoare a acestora.

Lasă un răspuns

Închide meniul