Palatul de Justiție din Suceava este sediul Curții de Apel, al Tribunalului și Judecătoriei. Ceea ce puțini cunosc este faptul că clădirea datează din 1885 și este un monument istoric – “Fost tribunal, căpitănie districtuală și închisoare”. Edificiul este situat între cartierul Arini și zona centrală a orașului, fiind mărginit de Parcul Trandafirilor, Biserica Nașterea Maici Domnului și strada Ștefan cel Mare. Arhitectul ce a proiectat Palatul de Justiție din Suceava este Fernand Fellner.
Palatului de Justiție din Suceava: arhitectura
Clădirea este una simplă, specifică de altfel instituțiilor administrative austriece. Suprafața construită este de peste 2600 mp. Clădirea este dreptunghiulară și dispune de curte interioară, prevăzută cu copaci și alee pietonală. Subsolul clădirii este înălțat, iar etajele se delimitează prin brâie orizontale cu multiple profile. Arhitectura Palatului de Justiție din Suceava se încadrează în stilul neoclasic.
Sursă foto: turism.bzi.ro
Palatului de Justiție din Suceava: istoricul clădirii
În perioada 1850-1855, în zonă a fost ridicată o cazarmă militară, compusă de clădirea în formă de U și o capelă. În 1885, autoritățile austriece din Ducatul Bucovinei au luat decizia de a demola clădirea în cauză, cu scopul de a construi în locul acesteia un sediu pentru Tribunalul Cercual, al Judecătoriei Districtuale și al Cărții Funciare.
După cum am menționat deja, arhitectul din spatele proiectului este Ferdinand Fellner, care a proiectat o clădire compusă din demisol, parter și două etaje. A fost ridicată mai târziu și aici a fost amenajat singurul penitenciar din acest district. Tribunalului Cercual din Suceava îi erau atribuite distrectele Rădăuți, Gura Humorului, Câmpulung și Suceava. Mai târziu, în 1914 existau douăzeci de judecătorii în zona Bucovinei, dintre care 8 îi erau subordonate tribunalului sucevean.
Sursă foto: sanuuitam.blogspot.ro
În închisoarea din edificiu au fost deținuți români ce au luptat împotriva regimului comunist în perioada 1948-1956. În prezent, pe clădire se găsește amplasată o plăcuță în memoria celor ce au murit în lupta lor pentru libertate. În 1956 s-a hotărât mutarea penitenciatului în Botoșani, iar întreaga clădire a fost alocată pentru administrățile locale. Clădirea a fost reamenajată în așa manieră încât să servească noului scop.
1968 aduce cu sine o schimbare majoră, respectiv desființarea regiunilor. Clădirea a fost folosită ca sediu al primăriei, la vremea aceea denumită drept Consiliu Popular Municipal. O parte din încăperi au fost alocate Administrației Financiare, Oficiului Județean de Cadastru, Geodezie și cartografie și comitetului PCR al Universității Ștefan cel Mare. Astfel, Tribunalul și Judecătoria au fost distribuite în doar jumătate din spațiul total.
Anii ’80 vin cu renovări ale edificiului: refacerea fațadelor cu mozaic, ciment alb și praf de piatră, amenajări interioare, schimbarea ușilor etc. După 1989 clădirea a rămas din nou în posesia Ministerului Justiției, iar în 2002 primăria s-a mutat într-un nou sediu. Noi renovări s-au realizat și în anul 2007: scările au fost aplicate cu granit mat, au fost refăcute acoperișul și sistemele de captare a apei din precipitații, s-au placat aleile de acces și s-au adus o serie de finisaje moderne.
Monumentul memorial din curtea edificiului
În 20 septmenrie 1992, în partea din spate a edificiului a fost ridicat un monument realizat în memoria curajoșilor luptători anticomuniști. Aceasta este sculptată în lemn și așezată pe un soclu din piatră. O placă de marmură este fixată pe soclu, cu următoarea inscripție: “In memoriam pentru cei care au suferit în temnițele și lagărele comuniste în perioada anilor 1944-1989”. Monumentul ne mai amintește și astăzi de sacrificiile pe care srămoșii noștri le-au făcut pentru ca generațiile următoare să trăiască într-o țară liberă.
Sursă foto: turism.bzi.ro
Din păcate, edificiul nu poate fi vizitat de turiști, întrucât este sediul Palatului de Justiție în prezent. Cu toate aceste, dacă vă aflați prin zonă, puteți oricând să aruncați o privire din exterior. Cu siguranță acum că îi cunoașteți istoria, nu îl veți mai vedea la fel.
Sursă: turism.bzi.ro
