Nu există nicăieri în țară o zonă care să dispună de mai multe manifestări folclorice și obiceiuri ca cea a Bucovinei. Aceasta cunoaște nenumărate tradiții ce s-au transmis din moși strămoși pe cale orală, păstrându-se cu mare strictețe până în zilele noastre. În situația în care vreți să știți mai multe despre acele tradiții de Anul Nou în Bucovina, vă aflați în locul potrivit. La cumpăna dintre ani, românii sărbătoresc venirea Noului An atât în intimitatea propriei gospodării, cât și în spații deschise, creând astfel spectacole ce stârnesc emoții aparte și oferind senzația că legătura dintre prezent și strămoși nu s-a pierdut niciodată.
Uratul cu plugușorul
Activitatea se desfășoară începând cu ajunul Noului An, fiind grupată pe categorii de vârstă. Dau startul uratului copii, ce pleacă cu “Plugușorul mic”, alături de diverse obiecte precum clopote, bice sau tălăngi. Astfel, se plimbă de la casă la casă, urând fiecare familie care îi primește. Copii pleacă în grupuri și de regulă, unul recită urarea, în vreme ce ceilalți plesnesc din bice și agită clopotele. Noaptea ștafeta este preluată de adulți cu plugul mare, ceată ce se amplifică de feciori care merg la fetele nemăritate pentru a le ura. Versurile plugușorului cuprind descrieri ale muncii agrare.
(sursă foto: timpolis.ro)
Desigur, obiceiul nu se oprește aici. Uratul de Anul Nou cuprinde un intreg act de teatru popular, realizat de cete de feciori sau chiar oameni maturi. Fiecare personaj în parte are un rol, un text și o recuzită proprie. Cele mai cunoscute astfel de personaje sunt ursul, capra, babele, moșii, turcii, haiducii, damele, țiganii, negutorii, struțil, găina etc. Ei își susțin actul în centrul satului, după care pleacă din casă în casă pentru a ura. Conform tradiției, acest obicei le va aduce oamenilor în Noul An belșug și sănătate.
Trupa de mascați este condusă de un Calfa, reprezentat de un fecior frumos și corect, ce merită încrederea satului. Acesta nu poartă mască precum restul cetei, este îmbrăcat în haine tradiționale de sărbătoare și poartă pe cap o căciulă neagră împodobită. Rolul lui este acela de a comanda intrarea și ieșirea fiecărui personaj sau grup de personaje. Ceata de mascați este împărțită în grupuri de “urâți” și “frumoși”. Urâții au rolul de a face cele mai năstrușnice jonglerii: se cațără în copaci, fugăresc fetele, scot animalele din grajduri etc.
Jocul căiuților
Calul este un simbol mitologic al tradiției românești, semnificând viața tumultoasă și moartea. În tradiția din Bucovina, calul are rol în protejarea gospodăriei. Este un animal frumos și agil, însă imprevizibil în mișcări. Dansul căiuților este una dintre cele mai frumoase tradiții de Anul Nou în Bucovina. Tinerii ce sunt aleși pentru a purta costumațiile de cai trebuie să fie foarte buni dansatori și să cunoască repertoriul zonal. Ei reprezintă vitalitatea, tinerețea și înțelepciunea.
Costumul de căiuț este reprezentat de un cap de cal din lemn îmbrăcat în pânză albă, peste care se așează diverse alte obiecte, precum oglinzile sau panglicile. Întregul dans se desfășoară sub comanda unui căpitan, fie în linie, fie în cerc sau față în față. Desigur, masca de căiuț diferă de la zonă la zonă, întrunind multe forme pe teritoriul Bucovinei.
Jocul ursului
Nici costumul de urs nu se lasă mai prejos, fiind de fapt unul dintre cele mai complexe. Pregătirea lui necesită multă iscusință și meticulozitate. Capul ursului este realizat dintr-o piele de miel întinsă pe un suport metalic. Aceasta se împodobește cu mărgele. Pe corp, tinerii ce întruchipează urșii poartă un cojoc gros întors pe dos sau o blană de oaie. În mână țin o bâtă cu un franj roșu. Cetele urșilor cuprind până la 6 flăcăi, ce își arată forța și iscusința, prin ridicarea ursarulu pe bâte. Dansul ursului este caracterizat de o întreagă scenetă, reprezentată de moartea ursului, reînvierea lui, rotirea în cerc și ridicarea în toiag. Este cel mai apreciat dans din toate, mulțumită spectaculozității.
Jocul caprei
Printre cele mai cunoscute tradiții de Anul Nou în Bucovina este și jocul caprei. Costumul este confecționat dintr-un cap de capră sculptat în lemn. Maxilarul inferior a acesteia este mobil și se mișcă cu ajutorul unei sfori. În timpul dansului, acesta se mișcă producând un sunet de clămpănire pe ritmul strigăturilor ciobanului, care spune: “Ța ța ța căpriță ța”. Capul dispune și de două cornițe și este fixat cu un băț ce se sprijină de pământ. Dansul caprei se realizează pe cântece de fluieraș, fiind unul extrem de energic și zvăpăiat. Ca și în cazul jocului ursului, sceneta în cauză implică îmbolnăvirea, moartea și învierea căprioarei.
Alte tipuri de măști: urâții
O categorie de măști prezente în setul de tradiții de Anul Nou în Bucovina sunt cele ale urâților. Desigur, ne raportăm aici la un întreg grup de personaje, precum: măști de babe, de moșnegi, de turc, jidan, armean, țigan, vrăjitor, doctor, negustor etc. Putem spune astfel că măștile se împart în categorii care reprezintă cultul strămoșesc, măști sociale, măști etnice sau cu caracter profesional. Elementele fizionomiei acestor măști sunt exagerate, prezentate într-o manieră caricaturală.
Moșii și babele reflectă cultul strămoșilor, celelalte măști fiind diverse alte reprezentări. Spre exemplu, jidanii joacă rolul de negustori lipsiți de scrupule, doctorii a acelor ce vindecă prin instrumente improvizate, perceptorii caută în registre să încaseze banii datornicilor etc. În opoziție cu această ceată a cărui rol este de a crea o bună dispoziție apar “frumoșii”.
Alte tipuri de măști: frumoșii
Frumoșii sunt întruchipați de împărați, miniștri, generali, jandarmi, irozi și bunghieri. Spre deosebire de celelalte presonaje, frumoșii apar doar în câteva zone ale bucovinei. Mai există și alte grupuri de frumoși, în funcție de zonă: dame, jieni, codreni, bujori, cazaci, arnăuți etc. Toate costumele ce indică ranguri sunt realizate din uniforme militare, pe care se aplică diverse elemente: franjuri, epoleți, benzi decorative. Toți tinerii din această categorie provin din familii de gospodari, ce au comportamente exemplare, sunt excelenți dansatori și au o reputație bună. Ei execută diverse dansuri care fac aluzie la demnitarii militari austrieci.
Alaiul de nuntă
Nici această categorie nu a fost scăpată din vedere. Și această manifestare este una caricaturală, abundentă în umor. De regulă, se alege costumația în așa manieră încât să amplifice defectele personajelor: mirele șchiop sau cocoșat, mireasa înaltă și subțire etc. Nașii își încurcă atribuțiile între ei, mirii contrastează într-o manieră amzantă, creându-se astfel un spectacol savuros și o atmosferă relaxantă.
Aceste Tradiții de Anul Nou în Bucovina s-au transmis prin viu grai din părinți în copii de secole. Chiar dacă structura satelor s-a schimbat semnificativ, ele nu s-au pierdut încă și nici nu ne dorim asta. Ne bucurăm că zestrea românească, cea care dă farmecul și identitatea poporului român, dar și simbioza incredibilă dintre ceea ce este creștinesc și ceea ce a fost demult, se păstrează în continuare.