Gura Humorului este un oraș din județul Suceava și se formează din localitățile componente: reședința ce îi poartă numele și Voroneț, cunoscută pentru mănăstirea vopsită în faimosul albastru greu de reprodus. Se situează în regiunea istorică Bucovina de Sud și este stațiune turistică de interes național din anul 2005, printr-o Hotărâre a Guvernului.
Orașul poartă numele râului Humor, ce se varsă în râul Moldova. Există chiar și o legendă cu privire la acesta. Tătarii au trecut pe aceste meleaguri în jurul anilor 1200, atunci când din pricina unor ploi abundente, râul a devenit imposibil de traversat. Ei au denumit apa „Homor”, ce se traduce din limba turanică drept „repede”. În timp, numele s-a schimbat de la „Homor” în „Humor”. Cu toate acestea, o parte din bătrânii din zonă încă mai pronunță denumirea orașului „Homor”.
Gura Humorului are ceva special. Aici bate inima Bucovinei și răsună doinele transmise din generație în generație de bătrâni. E o mică parte din sufletul oamenilor ce îl locuiesc și locul de desfătare al călătorilor. În situația în care ajungeți în zonă iarna aceasta și nu numai, este important să știți că aici setea de aventură v-o potoliți pe pârtii, cea de cunoaștere prin cercetarea fascinantei istorii a locului, iar cea spirituală prin vizitarea bine-cunoscutelor mănăstiri bucovinene.
Pârtia Șoimul din Gura Humorului
Sursă foto: primariagh.ro
Se întinde pe o lungime de 1.478 de metri, diferența de nivel fiind de 285 m. Aceasta a fost amenajată în anul 2010, beneficiind de telescaun, 5 tunuri de zăpadă amplasate de-a lungul pârtiei și instalație de nocturnă pe toată lungimea. La baza pârtiei există o parcare cu 360 de locuri pentru automobile și 9 pentru autocare. Drumul de acces către pârtie este modernizat, iar mașina de bătut zăpada este pusă în funcțiune ori de câte ori apare necesitatea.
Telescaunul se întinde pe o lungime de 1332 m. Altitudinea de la bază este de 477 m, iar cea de la vârf de 762 m. Dispune de 97 de cabine cu câte 4 locuri. Pârtia Șoimul este locul excelent pentru iubitorii de sporturi de iarnă, dar și pentru cei ce iubesc natura și vor să se bucure de splendidele peisaje. Iar dacă nu știți să schiați, nu este cazul să vă întristați. Puteți oricând închiria o sanie și să resimțiți emoțiile copilăriei. Gura Humorului este o stațiune excelentă atât pentru excursii în familie, cât și cu prietenii.
În anul 2013 a fost înaugurată cea de-a doua pârtie Șoimul din Gura Humorului. Aceasta se întinde pe o suprafață de 496 m și are un grad de dificultate mai mic. Beneficiază de aceleași dotări precum pârtia mare, diferența de nivel fiind de 50 m.
Zona de agrement Ariniș din Gura Humorului
Sursă foto:inbucovina.ro
Aceasta este deschisă parțial în sezonul rece, vara funcționând în totalitate. Dispune de o piscină de dimensiuni olimpice acoperită, de un bazin pentru copii, 8 terenuri distincte de sport, dar și patinoar artificial. Complexul Ariniș este inaugurat din anul 2010. Iar pentru excursiile din sezoanele calde, în zona de acces spre pârtie este amenajat un loc de campare. Aici există toate utilitățile de care turiștii cu rulote au nevoie. Iarna aceasta noi vă recomandăm piscina acoperită. Dispune de toate condițiile necesare: apă încălzită, filtrată și aer ventilat.
Mănăstirea Voroneț
Este un lăcaș de cult ce face parte din patrimoniul UNESCO, fiind un complex monahal medieval de mici dimensiuni. Este supranumită ca fiind Capela Sixtină a Estului și este cea mai valoroasă mănăstire ctitorită de Ștefan cel Mare. Mănăstirea a fost construită din 1488 într-un timp record: trei luni și trei săptămâni. Își păstrează forma inițială, chiar dacă a suferit o mică modificare în 1547, când Grigore Roșca a adăugat construcției un provor.
Mînăstirea Voroneț are un plan trilobat și dispune de o turlă cu boltă moldovenească pe naos. Atât pictura, cât și arhitectura lăcașului de cult impresionează turiștii de pretutindeni. Cele mai impresionante picturi din interior sunt Cina cea de Taină, Spălarea picioarelor, Ciclul patimilor și Împrăștierea Apostolilor.
Picturile exterioare sunt considerate a fi printre cele mai impresionante opere ale artei feudale din Moldova. Culorile picturilor sunt vii, iar acestea impresionează prin modalitatea în care îmbină elementele teologice cu cele folclorice. Un astfel de exemplu este reprezentat de arhanghelii ce suflă în buciume. Se spune că albastrul de Voroneț este unul deosebit, greu de reprodus.
Dacă sunteți interesat de acest lăcaș de cult, vă invităm să descoperiți mai multe despre el aici: Vizită la Mănăstirea Voroneț.
Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena
Sursă foto:inbucovina.ro
Biserica datează din 1862 și a servit ca lăcaș de cult armenesc, apoi luteran, urmând ca după cel de-al doilea Război Mondial să devină biserică ortodoxă. Aceasta a fost construită de comunitatea armenilor și îl avea ca patron pe Sfântul Gheorghe. La momentul respectiv, în Bucovina existau peste 5000 de armeni, numărul acestora scăzând sub 2000 după doar un deceniu.
În jurul anului 1890 au rămas doar 10 – 15 familii de armeni în zonă. Astfel, biserica era administrată de parorhia armeano-ortodoxă din Suceava, unul din preoții de acolo deplasându-se de 5 ori pe an pentru a oficia liturghia în 23 aprilie de Sfântul Gheorghe, după Paște, după Crăciun, de sărbătoarea Înălțării Domnului și în 25 martie, de Buna Vestire.
Întrucat populația de armeni din oraș a ajuns la doar 11 persoane, lăcașul de cult s-a utilizat o perioadă de către cultul evanghelic luteran de aici. După cel de-al doliea Război Mondial biserica a fost demolată, din pricina stării deplorabile. Planul inițial era ca pe acel loc să se construiască o casă de cultură, însă la insistențele lui Teodor Bodnar, lăcașul de cult a fost trecut în proprietatea BOR.
Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena a fost restaurată cu ajutorul enoriașilor. A fost pictată în tehnică tempera, iar întregul mobilier a fost sculptat în lemn de stejar. Biserica a fost sfințită în 1973, atunci stabilindu-se și hramul acesteia. Pictura a fost refăcutăîn 1996. La intrarea în pronaos se află pictată o pisanie:
„Ziditu-s-a această sf. biserică cu hramul Sf. Împărați Constantin și Elena în anul 1862. Fiind distrusă în parte în timpul războiului, a fost restaurată prin contribuția credincioșilor în timpul pastorației preoților insp. bis. Bodnar Teodor și Turtureanu Aurel. Pictura a fost executată de către pictorul prof. Nicolae Stoica din București, iar sculptura de către Mihai Croitoru din Tg. Neamț. Actul sfințirii s-a pontificat de către Î.P.S. Dr. IUSTIN MOISESCU mitrop. al Moldovei și Sucevei, cu un sobor de preoți în anul Mîntuiri 1973 luna iulie ziua 1.
Din cauza deteorării picturii s-a început lucrarea de restaurare efectuată de pictorul maestru Nicolae Gavrilean fiu al acestei parohii, cu sprijinul credincioșilor, sub păstorirea preotului paroh ec. stvr. Mircea Nuțu în anul 1995-1996. Resfințirea s-a efectuat de către Î.P.S. PIMEN arhiepiscop al Bucovinei în anul mîntuirii 1996 luna mai ziua 19, înconjurat de un distins sobor de preoți.”
Slavă lui Dumnezeu în veci amin. Cei care vă veți închina în acest sfînt locaș pomeniți în rugăciune pe citorii acestei sfinte biserici.”
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil
Sursă foto:inbucovina.ro
A fost construită începând cu anul 1876, la eforturile depuse de preotul Simeon Cobilanschi și a enoriașilor. Temelia lăcașului de cult a fost sfințită de acesta în prezența baronului Hieronymus Freiherr von Alessani, guvernatorul Ducatului Bucovinei. Acesta a fost transferat la parohia din Corovia care în prezent este teritoriu al Ucrainei, nereușind să finalizeze activitatea de aici.
Abia în 1885 a fost finalizată construcția și sfințită de către mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici. Pe crucea de piatră amplasată în curtea lăcașului de cult în anul 1890 apare următoarea pisanie:
„Biserica didită prin osirdia parochului S. Cobilanschi, G. Pașcoviciu și J. Danileviciu sa sfințit în 15/27 Octomvrie 1885 de mitropolitul Silvestru supt păstoria parochului D. Popescul. Temelia bisericii sa sfințit de parochul S. Cobilanschi în 29 Septemvrie 1876. la carea a participat președintele Br. Alesani și capitanul districtual A. Kesman. Aceasta sf. cruce este aședată pe spesele fraților Pașcoviciu din Gurahumorului întru cinstea m.m. Voevodilor Michail și Gavriil în anul 1890.”
Această biserică a fost singurul lăcaș de cult ortodox din Gura Humorului până la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial. În curte există un bust de bronz realizat de Alexandru Siminic, ce îl întruchipează pe preotul Simeon Cobilanschi.
Biserica romano-catolică Preasfânta Treime
Sursă foto:wikimedia.org
Aceasta s-a construit în 1811 și este cea mai veche biserică catolică din Bucovina care încă mai funcționează. Hramul bisericii este Preasfânta Treime, sărbătorindu-se în prima duminică după Rusalii. Aceasta a fost modernizată în perioada 2006 – 2010. Biserica este construită în stil neoromantic, remarcându-se prin dimensiunile sale uimitoare.
La intrare în biserică există o cruce din tablă groasă, ce a fost găurită de gloanțe în cel de-al doilea Război Mondial. În partea stângă a intrării se află statuia Sfintei Fecioare Maria. Culorile în care este pictată fac parte din gamele cromatice portocaliu, ocru, sienă naturală și sienă arsă. Altarele sunt sculptate în lemn. Orga bisericii datează din 1900, fiind singura de acest tip din oraș.
Sinagoga Mare din Gura Humorului
Lăcașul de cult a fost construit în 1871 de către Wolf Kleinberg și a fost modernizată la începutul secolului al XX-lea. În ciuda aspectului exterior normal, care nu iese din comun, interiorul este decorat cu o mare sensibilitate artistică. Clădirea dispune de două părți. Una marchează sala de adunare, iar cealaltă două niveluri: parterul și etajul. După anul 1950, comunitatea de evrei din Gura Humorului a fost una foarte mică și nu a mai avut rabini. În lista sinagogilor din România se precizează faptul că Sinagoga Mare din Gura Humorului nu mai este în funcțiune.
Desigur, toate aceste atracții turistice se pot vedea în orice anotimp. Orașul Gura Humorului impresionează prin stațiunea proaspăt modernizată și totodată, prin aerul său chic, în care se regăsesc tot felul de influențe ale celor ce au locuit sau au trecut pe aici: ucraineni, poloni, germani, evrei etc.
Surse articol: ariniș.info, biserici.org, inbucovina.ro, primariagh.ro, judetulsuceava.ro.
