Haideți, mâna sus cine nu știe nimic despre Mănăstirea Putna! Acolo, în spate, știți toți? Da, ați auzit de ea? Așa credeam și eu. Încă n-am întâlnit persoană care să nu fi auzit nimic despre Putna, deși unii mai încurcă anumite lucruri, anumiți ani sau domnitori, lucru pe care îl facem cu toții.
Dar nu-i asta o problemă, pentru că în cele ce urmează o să povestim mai pe larg despre cele mai importante lucruri legate de acest lăcaș de cult deosebit de important pentru istoria Bucovinei în special și a României în general.
Am trecut pe la Putna de trei ori până acum. De două ori cu excursii școlare în copilărie și o dată recent, luna trecută, pentru a o prezenta cum trebuie pe blogul pe care acum îmi faci onoarea să-l citești.
Sunt multe lucruri de spus și de arătat despre această mănăstire atât de dragă pasionaților de turism religios, așa că în cele ce urmează voi încerca să fac un rezumat al fiecărui moment important pe care Putna l-a traversat de-a lungul istoriei sale lungi și pe alocuri zbuciumate. Spoiler alert: sunt 32 la număr.
Dar mai întâi să vorbim despre locație
Mănăstirea Putna se află în comuna cu același nume din județul Suceava. În ceea ce privește distanța dintre orașele importante ale Bucovinei, o despart 97 de kilometri de Gura Humorului, 100 de kilometri de Câmpulung Moldovenesc, 127 de kilometri de Vatra Dornei și 68 de kilometri de Suceava.
Cel mai bine, însă, te poți orienta folosind harta de mai jos.
Momente importante din istoria Mănăstirii Putna
Cea mai vestită legendă care înconjoară această mănăstire ne spune cum Ștefan cel Mare a tras cu arcul de pe un deal din apropiere pentru a stabili locul de construire a bisericii în funcție de locul unde se va opri săgeata, dar, pentru că e mai bine să rămânem ancorați în realitate, îți prezint mai jos câteva date istorice ceva mai precise decât legenda lui Ștefan:
10 iulie 1466 – se începe zidirea lăcașului de cult, la 9 ani după urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare.
3 septembrie 1469 – după victoria lui Ștefan cel Mare împotriva tătarilor în bătălia de la Lipnic (pe Nistru), are loc sfințirea lăcașului de cult, moment care comemorează astfel finalizarea mănăstirii.
19 septembrie 1477 – Maria de Mangop, doamna lui Ștefan cel Mare, încetează din viață și este îngropată în biserica Mănăstirii Putna.
1 mai 1481 – se finalizează construcția zidului de apărare și a clădirilor din incinta acestuia.
15 martie 1484 – are loc un incendiu care afectează grav chiliile și distruge parțial și biserica. Ștefan cel Mare dă ordine pentru repararea și pictarea ei atât pe interior cât și pe exterior.
Citește și: Vizită la Mănăstirea Voroneț
2 februarie 1503 – Ștefan cel Mare emite un hrisov de întărire a tuturor privilegiilor și daniilor făcute Mănăstirii Putna.
2 iulie 1504 – voievodul încetează din viață după o domnie de 47 de ani, două luni și trei săptămâni. Este înmormântat în biserica mănăstirii. Mai jos se poate vedea în imagini mormântul lui.
26 februarie 1511 – doamna Maria Voichița moare și este înmormântată în același loc.
20 aprilie 1517 – fiul lui Ștefan cel Mare, Bogdan al III-lea, moare și este îngropat, de asemenea, în Mănăstirea Putna.
14 ianuarie 1527 – decedează și fiul lui Bogdan al III-lea, Ștefăniță Vodă, fiind îngropat în același loc ca tatăl și bunicul său.
1653 – se începe rezidirea mănăstirii din porunca domnitorului Vasile Lupu. Lăcașul de cult era în acel moment grav avariat de cutremure, incendii și războaie.
1662 – se finalizează lucrările de la biserica voievodală, după intervențiile domnilor Gheorghe Ștefan și Istrate Dabija.
1691 – Mănăstirea Putna este prăduită și incendiată de către o parte a armatei conduse de regele polon Ioan Sobieski.
1739 – Muscalii jefuiesc biserica, care mai apoi este grav avariată de către un cutremur puternic.
1756 – 1760 – se execută în această perioadă lucrări importante de reparație și restaurare din ordinul mitropolitului Iacov Putneanul.
1775 – Nordul Moldovei intră în componența Imperiului Austriac, motiv pentru care toate mănăstirile și schiturile ortodoxe sunt închise. Excepție fac doar mănăstirile Putna, Sucevița și Dragomirna, dar numărul de călugări este redus la 25 pentru fiecare dintre ele.
1852 – 1856 – în incinta mănăstirii se desfășoară lucrări de reconstrucție și extindere.
14 – 16 august 1871 – are loc serbarea de la Putna, organizată de Mihai Eminescu și Ioan Slavici. Au participat mai mult de 3000 de români din toate colțurile țării, iar pe lista de invitați s-au numărat A. D. Xenopol, Ciprian Porumbescu și Mihail Kogălniceanu.
1901 – 1902 – în perioada mitropolitului Arcadie Ciupercovici al Bucovinei Mănăstirea Putna este restaurată sub conducerea arhitectului austriac K. A. Romstorfer.
1904 – se comemorează 400 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, ocazie cu care pictorul Costin Petrescu realizează portretul domnitorului, folosind ca model miniatura din Tetraevanghelul de la Humor.
1911 – se amenajează primul muzeu în care curioșii pot admira comorile mănăstirii.
1925 – comorile mănăstirii sunt prezentate în Expoziția de artă românească veche și modernă de la Paris. Profesorul Orest Tafrali publică la Paris catalogul intitulat ”Le tresor byzantin et roumain du Monastere de Poutna”.
1955 – 1956 – au loc primele cercetări arheologice în incinta Mănăstirii Putna.
1966 – la recomandarea UNESCO, împlinirea a 500 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna se celebrează la nivel mondial.
1969 – 1972 – se restaurează Turnul Tezaur și biserica și se întreprind cercetări arheologice în biserica voievodală.
1980 – 1982 – vestigiile complete ale Casei Domnești din epoca lui Ștefan cel Mare sunt dezvăluite de către o nouă campanie de cercetări arheologice întreprinse în această perioadă.
Citește și: Mănăstirea Rarău, una dintre cele mai frumoase din Țara Dornelor
1982 – 1988 – este construită noua Casă Domnească, pe locul vechii construcții.
2 iulie 1992 – are loc canonizarea lui Ștefan cel Mare pentru data de 2 iulie de către Patriarhul Teoctist.
10 iulie 2001 – se încep lucrările de pictare a Mănăstirii Putna în timpul lui Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților.
2 iulie 2004 – se comemorează 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare prin cadrul programului național ”Ștefan cel Mare și Sfânt – 500”.
2007 – au loc manifestări culturale la Putna și la Doljești, județul Neamț, cu ocazia împlinirii a 550 de ani de la urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare.
15 august 2010 – se finalizează lucrările de pictare a bisericii voievodale și se sfințește noua pictură de către Patriarhul Daniel.
Nu uita de muzeu
Nu puteam pleca de la Putna fără să ne aruncăm privirea și în muzeul din incintă, unde poți admira obiecte bisericești și nu numai vechi de sute de ani. Există acolo adevărate opere de artă foarte prețuite de cei pasionați de istorie, astfel încât merită să dai cei câțiva lei pentru intrare. Înăuntru nu te lasă cu aparatul de fotografiat, astfel că nu avem decât poza de mai jos, cu scările și ușa de intrare.
Program și taxe de vizitare
În ceea ce privește taxele de vizitare, acestea se încadrează în standardul altor mănăstiri bucovinene. Vezi detalii mai jos.
Program sezon turistic (mai – septembrie)
Luni – Duminică: 08:30 – 20:00
Program extrasezon (octombrie – aprilie)
Luni – Duminică: 09:00 – 17:00
Taxă de vizitare
Adulți: 5 lei
Copii, elevi, studenți: 2 lei
Taxa de fotografiere/filmare exterior
Neprofesional: 10 lei
Profesional: tariful este negociabil sub încheierea unui acord de Licență.
Galerie foto cu Mănăstirea Putna
Am adunat mai jos câteva din numeroasele imagini pe care le-am făcut în vizita noastră. Sperăm că-ți vor fi pe plac, pentru că am încercat să surprindem în ele frumusețea lăcașului de cult și, mai cu seamă, liniștea care cuprinde acest loc.
Date de contact
Adresă: localitatea Putna, jud. Suceava, cod 727455
Telefon: 0230 414 055
Email: manastirea@putna.ro
Vizitează și tu Mănăstirea Putna
Fie că ești religios ori nu, fie că ești ortodox sau de altă religie, nu văd niciun motiv pentru care nu ar trebui să vizitezi acest monument arhitectural și istoric deosebit de interesant și cu un loc important în istoria Bucovinei și a României. Merită fie măcar și pentru drumul presărat cu peisaje minunate pe care îl vei parcurge până la mănăstire.
Tu ai vizitat-o? Spune-mi în comentarii cum ți s-a părut și dă un share la articol!
fotografii: Onița Horațiu-Florin
