Nu de foarte mult timp am primit din partea unui prieten un ziar din perioada comunismului, ediție specială (posibil) cu ocazia sărbătorilor de iarnă, editat de Centrul de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă a Județului Suceava, publicat în anul 1986. Am reușit să găsesc foarte puține informații cu privire la publicația editată de această instituție din simplul motiv că nu cunosc numele ziarului și nici nu-l pot deduce din niciun context, fapt care mă duce la gândul că ar fi vorba de o ediție specială sau un supliment al publicației cu pricina.
Aceasta ar fi prima problemă de care m-am lovit. A doua problemă ar fi că am primit (dar ce-i oferit cadou nu-i de refuzat) doar jumătate din respectiva publicație editată de Centrul de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă a Județului Suceava, adică doar patru din cele opt pagini ale ziarului. Este vorba despre paginile unu, doi, șapte și opt. Fiind publicație tipărită de opt pagini, este format din două file mari (de dimensiunea 58,7 cm x 41,5 cm) care formează fiecare câte patru pagini. Ei bine, eu am primit doar una dintre cele două file, a doua fiind rătăcită, cel mai probabil, în curățenia prestată de acest prieten. Sau la gunoi, cine știe.
Trei dintre cele patru pagini pe care le dețin sunt pline cu plugușoare, colinde, sorcove și alte urături de iarnă specifice zonei de munte a Bucovinei, pe care promit să le abordez într-unul dintre articolele viitoare ale seriei Dorna History, iar ultima a fost dedicată, așa cum scrie și pe prima pagină, umorului și rebusurilor. Motiv pentru care publicăm acest material în care îți prezentăm și (încercăm să) detaliem rebusuri, umor și jocuri de cuvinte cu caracter bucovinean publicate în această ediție misterioasă a unei publicații sucevene.
Dar înainte de toate te invit să citești articolul #1 (despre o imagine din anul 1896 de la construirea Primăriei, Cazinoului și hotelului Carol) al seriei Dorna History, un serial de articole despre istoria Țării Dornelor, despre Vatra Dornei, dar și despre localitățile din împrejurimi.
Ce știm până acum despre publicația editată de CÎCPMAS Suceava
Ei bine, în primul rând, știm că avem în față o publicație editată de Centrul de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă a Județului Suceava și că are opt pagini. Prețul de vânzare a acestei (posibile) ediții speciale cu ocazia sărbătorilor de iarnă este de cinci lei, după cum scrie pe ultima pagină. În al doilea rând, cunoaștem redacția, formată din redactorul Victor Rusu, tehnoredactorul Silviu Stănescu, fotograful Dumitru Vințilă și cei care se ocupă de grafică, Doina Catargiu și Silviu Stănescu.
Materialele publicate în această ediție sunt semnate de următorii: Aurelian Ciornei, Marcel Mureșeanu, Ioan Potîng, Tudor Mușatescu, Octavian Lazăr, Mircea Aanei, Ștefan Boiancianu, Eusebie Cunescu, Kolea Kureliuk și Vasile Marcu. Nu știm dacă fac cu toții parte din echipa de redacție, însă acestea sunt toate numele cu care sunt semnate materialele publicate în cele patru pagini pe care le deținem.
Cum arată ultima pagină din ziarul editat de CÎCPMAS Suceava
Așa arată pagina cu numărul 8 a ziarului editat de Centrul de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă a Județului Suceava, care conține rebusuri, umor și jocuri de cuvinte cu caracter bucovinean. Nu este atașată la calitate mare pentru că aici o afișăm doar orientativ, în timp ce mai jos o decupăm și discutăm fiecare secțiune în parte. Din același motiv nu este atașată nici vertical.
Avem în fața ochilor o pagină cu dimensiunile originale de 29,3 cm x 20,7 cm și împărțită în cinci bucăți. Întreaga pagină conține zece rubrici, dintre care una reprezință specificațiile legate de redacție (menționată ceva mai sus). Avem, așadar, nouă rubrici de discutat, care conțin rebusuri, jocuri de cuvinte cu caracter bucovinean și umor. Hai să le vedem la calitate mare și să le discutăm pe fiecare în parte.
Secțiunea 1: Folclor fălticenean și Jocuri de cuvinte
Prima secțiune cuprinde două rubrici, și anume „Folclor fălticenean” și „Jocuri de cuvinte”. Prima parte este un rebus de 11×11, creat de Ștefan Boiancianu, în timp ce în dreapta avem trei exemple de jocuri de cuvinte născocite de Eusebie Cunescu. Pentru cei care încă nu le pot citi clar din original (deși este la calitate mare), le transcriu imediat după imagine.
Orizontal: 1) Personaj din „Piesa lui Craiovean”, care se joacă de Anul Nou, și care își începe rolul spunând: „Luminatule Spătare, acest rob din legătoare este tata lui Crăian. Lui Crăian, al tău dușman!” – Șansă. 2) Vatră folclorică din împrejurimile Fălticeniului. 3) Personaj din teatrul folcloric „Ceata lui Gruia” – Infinit de mic. 4) Asalturi – Luna florilor. 5) Orații de nuntă. 6) Măsuri agrare – Însoțește cântecul de leagăn – Obiect folosit în trecut, de către descântătoare, contra ursitei. 7) Nicolae Ionescu – Constantin Rusu – Intrare în Nada Florilor! – Scoase din carte! 8) Radical chimic – Culoare care apare în costumația unor urători. 9) Cuvânt folosit în unele strigături: „Tu, mireasă, bagă … / Că soacra-i soacră, nu-i mamă!” – Curge pe Șomuz – Alifie. 10) Localitate în care, cu prilejul Anului Nou, se prezintă spectacolul „Banda lui Nițulescu” – Nu joacă. 11) Creații spontane la petreceri și hore sătești (sing.).
Vertical: 1) Cu prilejul Anului Nou, în satul Botești, se prezintă spectacolul „Banda lui … (sing. neart.). 2) Vestesc sosirea unui an nou – Acest. 3) Păstrători ai tradițiilor și obiceiurilor populare – Ca pelinul. 4) Va să zică – Crengi. 5) Mici așezări rurale (dim.) – Din fugă. 6) Conține sare – Întinsă. 7) Scoase din lene! – Țară asiatică – Piesă de mobilier. 8) Insulă în Norvegia – A lucra pământul. 9) Cadențat – Stela Rusu. 10) În moară! – Soartă. 11) Creații Populare „cu cheie” (sing.). Dicționar: ONA.
* * * * *
1. După ce s-a mai gândit / Hotărârea A LUAT: / În rețeta de gătit / Va include ALUAT.
2. Fiindcă, judecând corect, / S-a gândit mereu S-O ȚIE, / El și-a zis: Deci e perfect: / O voi cere de SOȚIE.
3. Tot jucându-se pe-afară / Cu ciocanul și CU CUIE / S-a lovit atât de bine / Încât și-a făcut CUCUIE.
Secțiunea 2: Sorcova șoferilor și Ghicitori
Cea de-a doua rubrică conține două secțiuni, și anume „Sorcova șoferilor” și „Ghicitori”. Prima parte reprezintă o sorcovă de 12 versuri, redactată de Ioan Potîng, în timp ce a doua parte reprezintă un rebus de 10×10, creat de același Ștefan Boiancianu. Pentru cei care încă nu le pot citi clar din original (deși este la calitate mare), le transcriu imediat după imagine.
Sorcova, vesela / Să trăiți, să înfloriți! / La volan să-mbătrâniți! / Fără țuică sau molan / Fără stâlp, milițian, / Să aveți zile senine / Și amenzi cât mai puține! / Nu viteză nebunească, / Fiola să nu se-nverzească, / Pasager s-aveți în dreapta / Totdeauna doar nevasta. / La mulți ani!
* * * * *
Orizontal: 1) „Cușma neagră-a lui Ion / Umblă sara pe sub pom” (neart.) – „De la noi în lumea mare, / Vezi tot stele sclipitoare”. 2) Făr’ de uși, făr’ de ferești, / În casă toate le privești” – A iubi (înv.). 3) Umeziți – „O sută de frați / Într-un brâu legați” (neart.). 4) Ciocănașul mititel / Nicăieri nu-s fără el (neart.). – „Am o găină pestriță / Și la coadă ferfeniță” (pl.). 5) „Huha-n sus și huha-n jos, / Vine mandehos” – Țesut la mijloc! 6) Pentru – Meșteșugari vestiți din județul Suceava. 7) Animal domestic (pl.) – „Nu umblă decât la vale, / De murit, în groapă moare” (pl.) – Ion Tudor. 8) Olga Tănase – Țesătură groasă. 9) „Câtu-i de-aici pân’ la munte, / Tot zale mărunte” (sing. art.). 10) „Zburdă mânzul prin cer / Cu toartă de fier, / Se anină la casă în față” (pl.).
Vertical: 1) „Am o păsărea / Într-un vârf de nuia, / Tot se caină ca vai de ea, / Că nu mere nime să o ia” (pl.) – „Am o vacă slabă / Și-o duc de coadă la apă” 2) Neam – „Ce-i gata și tot trebuie gătit? (dim.). 3) Izlazuri – Radu Antoniu. 4) Rezultă la împărțire – Răsare soarele! – „Am un copac / Cu doisprezece craci, / În tot cracul, / Doisprezece cuiburi” (neart.). 5) „Am o puică cucuiată, / Șade-n cămară-ncuiată, / Nuș’ ce-aș face s-o descui, / Să-i pun mâna pe cucui” – Ager. 6) Întunecată. 7) „De-aici până la munte, / Numai ținte sunt bătute” (pl. neart.) – „Am un om mititel, / Face gardul frumușel” (neart.). 8) „Am o mâță pestriță / Și-o trag ziua pe mână” – Lucrează pământul. 9) Iubiri – Scoase din sută! 10) „Ce are barbă și totuși nu e bărbat?” (pl.) – „Ațe puse-n bețe” (pl. art.).
Secțiunea 3: Meleaguri bucovinene și Logogrif geografic
Cea de-a treia rubrică conține două secțiuni, și anume „Meleaguri bucovinene” și „Logogrif geografic”. Prima parte reprezintă un rebus de 10×10 creat de Ștefan Boiancianu, în timp ce a doua parte reprezintă un logogrif geografic de 5×5 creat de Kolea Kureliuk. Pentru cei care încă nu le pot citi clar din original (deși este la calitate mare), le transcriu imediat după imagine.
Orizontal: 1) Renumită solistă de muzică populară din Bucovina. 2) Autorul poeziei „Dulce Bucovină”. 3) Nume de fată – Udrea Traian. 4) Adela Rusu – E în trupă și-n grupă! – Cojită pe jumătate! 5) Țară la Mediterană – Fruntaș. 6) Costea Nacu – Intrat pe jumătate! 7) Piesă corală de Ștefan Pintilie „… din Bucovina” – Aur. 8) „Bucovina” (pl.). 9) Bomboană – Armă în oastea lui Ștefan cel Mare. 10) De la ea își trage numele satul Cacica – Locul de veci al lui Ștefan cel Mare.
Vertical: 1) Renumit centru etnografic bucovinean unde se află monumentul istoric „Stâlpul lui Vodă” – Pictor bucovinean (n. 17 februarie 1943), autorul lucrărilor: „Toamnă în Bucovina”, „Toamnă în Iacobeni”, „Colind”, „Jocul căluțului”, „Balada”. 2) Provoacă visul (pl.) – Alcătuiesc masivul Rarău (sing.). 3) Piesă corală de Ciprian Porumbescu: „Pe … Bucovinei” (neart.) – Document de tristă amintire, încheiat la 7 mai 1775, între Austria și Turcia. 4) Ceartă – A înapoia. 5) Vasile Stancu – Se ard în cuptor la Marginea. 6) Insulă în Oceanul Pacific – Plantă textilă – Uniunea Artiștilor Plastici. 7) Eroină din opereta „Crai nou” de Ciprian Porumbescu – Pomadă. 8) Scoasă din grindă! – Literă slavonă. 9) Rezervație naturală din apropierea orașului Suceava – Radu Nedelcu. 10) Usturoiat – „Cânta la … o vioară”. Dicționar: EAP, IAT.
* * * * *
1. Oraș în județul Neamț;
2. Stat în peninsula Arabică;
3. Localitate în Pakistan;
4. Denumirea hieroglifică a localității Emontis din Egipt;
5. Norvegia pe automobile.
Secțiunea 4: Jocuri populare din Bucovina și Ghicitori
Cea de-a patra rubrică conține două secțiuni, și anume „Jocuri populare din Bucovina” și „Ghicitori”. Prima parte reprezintă un rebus de 10×10 creat de Ștefan Boiancianu, în timp ce a doua parte conține mai multe (cred) ghicitori create de Kolea Kureliuk. Pentru cei care încă nu le pot citi clar din original (deși este la calitate mare), le transcriu imediat după imagine.
Orizontal: 1) Se joacă în Cașvana (art.). 2) Dans popular, întâlnit mai frecvent în zona de munte, căruia i se mai spune și „Horodincă” (două cuv.). 3) Din repertoriul solistei de muzică populară Maria Bararu face parte și cântecul „Să jucăm …, măi” – Andrei Ursu. 4) Joc popular bărbătesc întâlnit în Cotârgași, Broșteni, Crucea, Mălini etc. – Mișcat. 5) În carte! – Teodor Olteanu – Conservant (pop.). 6) Iute (pop.) – Joc popular mixt din zona de munte (pl. art.). 7) Soldat de altădată (înv.). – Lia Iancu – Poftim. 8) Dansul popular „Șapte …” se joacă în Fundu Moldovei, Breaza și Arbore – În mijlocul Putnei! 9) Vîrstă – Hristov. 10) Dans popular căruia i se mai spune „Roata” sau „Ruseasca”.
Vertical: 1) Începe chindia! – O altă denumire atribuită dansului popular „Brâușorul” (neart.). 2) Dans popular legat de ceremonialul nunților (art.) – Bătuta pe sfârșite! 3) Venit domnesc odinioară – Unealta zidarului. 4) Murdărit – Însemnare. 5) Acum prin Bucovina (pop.) – Joacă ursul (neart.) – Animal nordic. 6) Joc popular bărbătesc de grup, cunoscut în diferite zone din Bucovina – Pasăre răpitoare. 7) Vestitorii Anului Nou – Ulise Anton. 8) Începe șepteleanca! – Se încurcă uneori – Personaj în travesti, de Anul Nou (neart.). 9) Provine din analiză. 10) Dans popular ocazional, care se joacă în zona de munte. Dicționar: IUT
* * * * *
Profesională (șaradă 5+2=7): Prima parte-i un veșmânt, / A doua legată de pământ. / Dacă le unim împreună / Dăm de un om cu acul în mână.
Cu zgârcenie (monoverb cu întrebare și răspuns 2-7): Napoleon a fost președintele clubului iacobinilor?
La bucătărie (șaradă 3+4=7): Produs lactat și scaun de domnie / Dau un vas de bucătărie.
Secțiunea 5: Hibernală
Cea de-a cincea și ultima secțiune cuprinde o singură rubrică, și anume „Hibernală”. Aceasta reprezintă un rebus de 11×11 creat de Vasile Marcu. Pentru cei care încă nu le pot citi clar din original (deși este la calitate mare), le transcriu imediat după imagine.
Orizontal: 1) Munții de zăpadă – Alunecă pe zăpadă (sing.). 2) Stau în crivăț! – Sună în miez de iarnă. 3) Se face roșu în frig – Drumuri prin zăpadă. 4) Bloc de gheață plutitor – Luate de la gheață! 5) Anotimp friguros – Îngheață sângele în vene. 6) Nuc găunos! – Prolog la plugușor – Țesătură foarte fină. 7) Ca un fulg – Spus la necaz (interj.) – Primele la revelion! 8) Avalanșă de zăpadă – Mare categorie biologică. 9) Iarna, de exemplu. 10) O vorbă a celor ce umblă cu capra – Întâlnite pe pârtie! – Enigmă. 11) Ghețar purtat de ape (fem.) – Omul gospodar îl face iarna.
Vertical: 1) Acoperiți de zăpadă – Cadrul hibernal al unei cunoscute poezii de G. Coșbuc (pl.). 2) Cădere de zăpadă – La ieșirea de la patinoar! 3) Frumos obicei de Anul Nou. 4) Urme de polei! – Începe înghețul – Curățat de zăpadă. 5) Umblă cu capra – Amorțită la capete! – Cerne fulgii de zăpadă. 6) Apă cu gheață – Pauză (fig.). 7) Umblă cu plugușorul (sing.) – Se încurcă câteodată. 8) Păstrător al frumoaselor obiceiuri de iarnă – Nelipsită la biatlon. 9) Suflarea geroasă a iernii – Gen literar. 10) A se apleca într-o parte – Trage la sanie – Nea! 11) Sfârșit de decembrie! – Sfârșește în decembrie și începe în ianuarie.
